Cetatea dacică de la Căpâlna
Cetatea dacică de la Căpâlna | |
Vedere panoramică dinspre sud-vest a dealului cetății | |
Fondată | c. 50 î.Hr. |
---|---|
Abandonată în | 106 |
Evenimente | Războaiele daco-romane |
Locație | |
Coordonate | 45°49′20″N 23°36′12″E / 45.822257°N 23.603470°E ({{PAGENAME}}) |
Altitudine | c. 650 m |
Numele locului | Dealul Gărgălău |
Localitate | Căpâlna |
Județ | Alba |
Țară | România |
Referință | |
RO-LMI | AB-I-s-A-00020 |
RO-RAN | 7115.01 |
UNESCO | 906 |
Note despre sit | |
Recunoaștere | Patrimoniu Mondial UNESCO Monument Istoric Național |
Condiție | Ruinat |
Date excavări | 1982 - 1983 |
Arheologi | * Mihail Macrea
|
Expoziții | * Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia |
Modifică date / text |
Cetatea dacică de la Căpâlna este o fortificație dacică situată pe teritoriul României.
Așezată la circa 19 km sud de orașul Sebeș, pe Valea Sebeșului, cetatea Căpâlna apară flancul estic al Sarmizegetusei, aflată la circa 40 km vest.
Cetatea dacică se află la circa 2 km sud de satul Căpâlna, al comunei Săsciori, pe un deal de 610 m înălțime față de nivelul mării, numit Dealul Cetății, poziționat pe malul stâng al râului Sebeș, între valea Gărgălăului și pârâul Râpii. Pantele dealului sunt abrupte. Drumul antic urcă pe panta dinspre pârâul Râpii, cotind apoi spre cetate.
Prime menționări
Istoricul Gábor Téglás a menționat-o în articolul A történelemelőtti Dáciáról (Despre Dacia preistorică) în 1892 apoi Halavátsy Gyula o descrie în 1906 în note de călătorie.
Urmează campanii arheologice în 1939, 1942 și 1954 sub conducerea lui Mihail Macrea și Ion Berciu, apoi în 1965-1967, 1982-1983 coordonate de Hadrian Daicoviciu.[1] p.14-15[2]
Materiale arheologice descoperite
Vase ceramice pentru gătit lucrate manual și la roată, vase pictate de inspirație străină sau de import, calapoade din lut, de forma literei „T”, folosite la modelarea vaselor, fusaiole întrebuințate la torsul lânii, precum și „jetoane” confecționate din pereții vaselor, utilizate probabil pentru diferite jocuri, specifice mediului militar, de cazarmă.
Obiectele din fier descoperite sunt de natură civilă și militară: unelte de făurărie: ciocane, clești, dălți, tâmplărie :topoare, bărzi sau agricole: brăzdar de plug, sape, seceri; cuie, ținte, scoabe, obiecte de întrebuințare curentă : vase, strecurători, cuțite, piese de harnașament; arme :pumnale, vârfuri de sulițe și săgeți. s-au găsit piese de îmbrăcăminte, podoabele realizate din fier, bronz și argint, verigi, catarame, brățări, inele, fibule, doi cercei și un colan cu pandantive din aur.
Monede romane din argint s-au găsit în interiorul și în preajma turnului-locuință, în număr de 29.[1] (p.61-122)[2]
Bibliografie suplimentară
- Cetatea dacică de la Căpîlna, Ioan Glodariu, Vasile Moga, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989
- Cetăți dacice- Căpâlna
- Cetatea dacică de la Căpâlna ( jud. Alba)
- Glodariu, Ion – Arhitectura dacilor – civilă și militară( secII î.e.n.-I e.n.), Editura Dacia, Cluj Napoca, 1983
- Glodariu, Ion – Ioan Glodariu (I): De ce au durat expeditiile romanilor patru ani, pe siteul Ziarului Financiar, 18 mai 2007
- Macrea Mihail, Berciu Ion – Cetatea dacică de la Căpâlna in vol. Cetăți dacice din sudul Transilvaniei, pag.11
- Restaurarea Cetății dacice de la Căpâlna. Vezi cum ar putea arăta situl reabilitat, aflat în patrimoniul UNESCO, publicat in 6 mai 2013 .
- Cetatea dacică de la Căpâlna de Conf. Univ. dr. George V Grigore
- Cetatea dacică de la Căpâlna de Doru Sicoe
- Simona Sora. Fortărețe dacice din Munții Orăștiei( album)ed. ARTEC IMPRESIONES, 2009 p.130-138
Note
Vezi și
Imagini
- View from the base, near the river
- Stone block of dwelling tower
- South-west side of the fortress
- Landscape to the south-east
- Murus Dacicus stone block
- Near the main gate
|
- ^ a b Ioan Glodariu, Vasile Moga (). Cetatea dacică de la Căpîlna. Editura Științifică și Enciclopedică. p. 14-15.
- ^ a b „Istoricul cercetărilor | Cetatile Dacice”. www.cetati-dacice.ro. Accesat în .