Comuna Zorlențu Mare, Caraș-Severin
Zorlențu Mare | |||||||||||||||||||||||||
— comună — | |||||||||||||||||||||||||
Zorlențu Mare (România) Poziția geografică în România | |||||||||||||||||||||||||
Coordonate: 45°27′45″N 21°57′25″E ({{PAGENAME}}) / 45.462404°N 21.957082°E | |||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Țară | România | ||||||||||||||||||||||||
Județ | Caraș-Severin | ||||||||||||||||||||||||
SIRUTA | 54699 | ||||||||||||||||||||||||
Atestare documentară | 1499 | ||||||||||||||||||||||||
Reședință | Zorlențu Mare | ||||||||||||||||||||||||
Componență | Zorlențu Mare, Zorlencior | ||||||||||||||||||||||||
Guvernare | |||||||||||||||||||||||||
- primar al comunei Zorlențu Mare[*] | Ion-Marius Ișfan[*][1] Zorlențu Mare este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Zorlencior și Zorlențu Mare (reședința). Este amplasat în zona de centru-nord a județului Caraș-Severin, pe râul Pogăniș, la circa 22 km nord-est de municipiul Reșița. Este străbătut de drumul județean DJ 587 Brebu - Fârliug. Demografie
Componența etnică a comunei Zorlențu Mare Români (79,5%) Alte etnii (20,5%)
Componența confesională a comunei Zorlențu Mare Ortodocși (78,24%) Alte religii (0,69%) Necunoscută (21,08%) Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Zorlențu Mare se ridică la 873 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.015 locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,5%).[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,24%), iar pentru 21,08% nu se cunoaște apartenența confesională.[4] Politică și administrațieComuna Zorlențu Mare este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ion-Marius Ișfan[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
IstoriePrima atestare documentară datează din secolul XV, când era proprietatea soției lui Gheorghe Gaman. Documentele de proprietate arată succesiunea diferiților proprietari în următoarele secole, dovedind existența continuă a localității. Biserica ortodoxă română a fost construită în 1790, iar cea greco-catolică în 1902. Note
Legături externe
|